Acasă » 2016 » Iulie » 19 » La drum prin Transfagarasean
10:45 PM
La drum prin Transfagarasean

Transfăgărășanul este un drum al superlativelor pe care fiecare dintre noi ar trebui să-l parcurgem măcar o dată în viață pentru traseul său spectaculos și pentru frumusețea, măreția și sălbăticia masivului Făgăraș.Transfăgărășanul te ține cu sufletul la gură în timp ce te conduce, șerpuind, aproape de piscurile cele mai înalte ale României, în vecinătatea norilor și către unele dintre cele mai celebre obiective turistice.

Dacă pentru șoferi curbele în ac de păr ale Transfăgărășanului sunt provocări dătătoare de adrenalină, pasagerii ar trebui să se asigure că au memoria aparatului foto la capacitate maximă. Curbele care par că se sfârșesc în aer, piscurile semețe, unele mereu înzăpezite, pâraie, lacuri și mai ales traseul sinuos al “drumului pintre nori”sunt o încântare pentri ochi și o provocare petru aparatul foto. Indiferent din ce parte ai „ataca” Transfăgărășanul, traseul este deosebit de spectaculos, dar parcă e mai frumos să-l faci dinspre Cârțișoara. Primul obiectiv de pe Transfăgărășan este Cascada Bâlea, denumită și Urlătoarea Bâlei, Situată între vârfurile Moldoveanu și Negoiu, la peste 1.234 m altitudine, cascada Bâlea este cea mai mare cascadă în trepte din România, cu o cădere de 60 m. Se ajunge cu mașina până la Cabana Bâlea Cascada iar de acolo pe jos, pe un traseu marcat punct roșu ce durează aproximativ o oră.

                              Imagini Transfagarasean

Lacul glaciar Bâlea, unde se află și cabana cu același nume, este situat la 2.034 metri altitudine. Aici poți face cele mai reușite fotografii cu “șarpele” uriaș care ți se insinuează la picioare, cu lacul Bâlea și cabana păzită de crestele Făgărașului.Odată ce treci de partea cealaltă a Făgărașilor, pe sub piscul Paltinul, prin tunelul Capra-Bâlea, peisajele se schimbă pe măsură ce începi să cobori. Către apus, soarele îmbracă totul în culori calde, cerul devine parcă mai aproape, mai albastru, mai profund

                                  Cascada Balea

De la lacul Bâlea urmează o porțiune de câțiva zeci de kilometri de serpentine mai mult sau mai puțin strânse, iar încet-încet, vegetația alpină e înlocuită de păduri de brad. Nu știi când parcurgi cei 54 de kilometri de la Lacul Bălea la barajul Vidraru și lacul Vidraru. La 3,6 kilometri depărtare de Vidraru este Cetatea Poenari, cea construită de boerii trădători pe care Vlad Țepeș i-a luat, pe sus la muncă în haine de sărbătoare.În Curtea de Argeș, localitate aflată la 30,3 km de barajul Vidraru, sunt alte două obiective importante care merită vizitate, Biserica Domnească și Mănăstirea Curtea de Argeș. Despre obiectivele care merită vizitate pe Valea Argeșului, lacul și barajul Vidraru, Cetatea Poenari și mănăstiea Argeșului

                        Manastirea Curtea de Arges

Situat la o altitudine de 2.045 metri, Transfăgărășanul a fost, timp de zeci de ani, cel mai înalt drum alpin din România. Construit în numai patru ani, la ordinul lui Nicolae Ceaușescu, Transfăgășanul a avut rolul inițial de legătură strategică între provinciile istorice Muntenia și Ardeal (și a garnizoanelor din Pitești și Sibiu), în contextul crizei din Cehoslovacia. Inaugurat pe 20 septembrie 1974, Transfăgărășanul a fost o realizare tehnică deosebită pentru acele vremuri, la care și-au adus contribuția nu dor muncitori cii și soldați în termen și deținuți. E drept că lucrările de construcție la Transfăgărășan au durat cu un an mai mult decât se stabilise inițial, că asfaltarea s-a finalizat abia în 1980 și că au fost și nenumărate victime. Oficial, autoritățile comuniste au raportat la construcția Transfăgărășanului 40 de morți, număr pus la îndoială de cei care afirmă că au fost de fapt sute de decese. Sunt voci care spun că numai la construcţia barajului de la Vidaru, unul dintre principalele obiective la care ne conduce Transfăgărăşanul, au murit aproximativ 400 de oameni. Construcția Barajului Vidraru a început în anul 1961 și tot în această perioadă s-a lucrat și la Hidrocentrala de pe Argeș, Barajul Vidraru a fost dat în folosință în anul 1966, fiind atunci  între  primele cinci baraje în arc din Europa, având o înălțime de 166,6 de metri. În acest moment Barajul Vidraru este cel mai mare baraj în arc din România.

                           Barajul de la Vidraru

Pentru cei aproape 92 de kilometri de șosea ai Transfăgărășanului s-au dislocat aproximativ trei milioane de tone de rocă, cu ajutorul a 20 de tone de dinamită, s-au efectuat 830 de lucrări transversale și 290.000 de metri cubi de zidărie. Per total, la Transfăgărășan s-au utilizat 3.573 tone de ciment, 89 tone de oţel beton, 24.000 ancore, 129 tone de plase sudate, 14.200 metri pătraţi de cofraje, 1.750 metri liniari de tuburi de beton, 4.100 metri liniari de ţeavă, 50 tone de confecţii metalice și 3.000 tone de cribluri.Doar pentru construcția celui mai lung tunel rutier din țară, Capra-Bâlea, au fost escavați peste 41.000 metri cubi de rocă. Lat de 6 metri și înalt de 4,40 m, tunelul Capra-Bâlea, care străpunge muntele Paltinul, este situat la cea mai mare altitudine din România. În total, sunt patru tuneluri pe Transfăgărășan, drum alpin unde treci pe 833 de podețe, prin 28 de viaducte și poduri și parcurgi peste 800 de serpentine.

                              Tunelul Capra – Balea

Datorită numărului mare de serpentine și curbe în “ac de păr”, viteza maximă recomandată pe Transfăgărășan este de 40 km/oră. Din motive pecum altitudinea la care este situat, căderile mari de zăpadă și de pietre, dar și a riscului major de avalanșe, Transfăgărășanul este deschis circulației rutiere doar în perioada 1 iulie – 31 octombrie. Între 1 noiembrie și 30 iunie, sectorul cuprins între kilometrul 104 și kilometrul 130 al Transfăgărășan este închis circulației. Accesul la Lacul Bâlea se face doar cu telecabina. Sunt și vara restricții de circulație pe Transfăgărășan, între orele 22:00-6:00, dat fiind că traseul este unul periculos, cu multe viraje și curbe în ac de păr, iar riscul căderii în gol este deosebit de mare.

Chiar dacă a pierdut statutul de cea mai înaltă șosea din țară, detronat fiind de Drumul Regelui, Transalpina, nimeni nu-i poate lua Tansfăgărășanului dragostea și mândria românilor. Cel supranumit “drumul printre nori” este deja recunoscut ca fiind unul dintre cele mai spectaculoase din Europa și din lume. Transfăgărășan a  devenit celebru în toată lumea după ce echipa celor de la Top Gear au filmat în anul 2009, o emisiune dedicată, iar Jeremy Clarkson l-a proclamat cel mai frumos drum din lume. De atunci, Transfăgărășanul a fost inclus și în alte clasamente, iar echipe de filmare s-au tot lăsat ademenite de frumusețea locului, atât de aproape de nori

dodorel62

Vizualizări: 403 | Adăugat de: marindorel56 | Tag-uri: turisti, Transfagaraseanu, turism, Munti | Evaluare: 0.0/0
Total comentarii : 0
avatar